Români, vi se pregătește un platouaș!

O gorilă mare, urâtă și păroasă, cu moacă de felcer ajuns primar, răcnește cățărată pe cel mai mare pod din Mayonezia. Într-o labă scutură o blondă cam trecută și cât se poate de leșinată, după cum îi atârnă Louis-Vuitton-ul de braț. Cu cealaltă încearcă să înhațe furioasă un avion F16, made-in-usa, din care-l atacă chiondorâș un pirat cu mutra transpirată și mototolită de rachiu. Forța e cu el, la fel și americanii, cu scut cu tot...

Podul strălucește alb sub soare și, deși e construit din cel mai pur minereu de miserupită coruptiferă, geme sub greutatea primatei pe care avionul ca de jucărie mai mult o înfurie. Proiectile minuscule umplu molatec cerul cu ghemotoace din vată de zahăr: boc, boc, boc. Avionul se opintește harnic, motorul geme eba, eba, eba și pe urmă, iar, dintr-un picaj abrupt: ra-ta-ta... Lupta are un je-ne-sais-quoi ireal când sesizezi că gorila, victima și marinarul cherchelit apar în scenă, indiferent ce se întâmplă, mereu cu fața spre camera care îi filmează avidă. Încleștarea e un amestec bidimensional de operetă cu desene animate, până și podul e doar o butaforie din care se desprinde deja o ploaie de confetti, felcerul a transpirat în costumul de maimuță, fermoarul e blocat și ca să scape de el va fi nevoit să-l cheme pe michimausul caraghios care-l chibițează de pe margine. Marinarul râde și el, dar nu e râsul lui, gura-i pute a cianură, ar vrea să se dea jos, avionul scump tușește cu un rest de kerosen în rezervor rămas de la ultima paradă de fourth-of-july. În plus blonda s-a bașoldit și o mai curtează doar așa, de ochii lumii, între două pahare de vin... Bâtrânul lup de mare a recunoscut nu demult că a obosit. Nu-i chiar ușor să transformi o biată republică bananieră într-una minieră, unică în Europa... Exproprieri, chestii, socoteli, bașca legea adunărilor publice, deci cum să vă zic, rețetele astea sud-americane pot fi al dracului de dificile când tot ce ai la îndemână sunt amărâtele noastre de ingrediente și condimente din Balcani.

Lupta s-a lungit oricum aiurea, mai sunt și alte personaje care transpiră în costume, mai e michimausul cu rictus holeric, e donald-rățoiul-libertin și nu în ultimul rând e felix, cotoiul cu eșarfă, infatuat și supraponderal. Ar mai fi și Albita ca zăpada, înconjurată de tot felul de pitici dubioși, dar se știe că publicul nu suportă scene mai lungi de douăzeci de minute... Camera a filmat destul, cortina poate să coboare. Stop joc. În fond, orice ar mai lipsi, se face din montaj...